Preocuparile pentru protectia mediului natural s-au facut resimtite inca de la sfârsitul secolului al XIX-lea, când s-a facut tranzitia de la atitudinea de admirare pasiva a frumusetilor naturii la cea activa de actionare pentru protectia ei si de prevenire a exploatarii abuzive a bogatiilor naturale.

Prima lege pentru protectia mediului (Legea pentru Protectia Monumentelor Naturii) a fost adoptata in 1930 si, un an mai târziu, a luat fiinta Comisia pentru Protectia Monumentelor Naturii care functioneaza si astazi sub patronajul Academiei României. Aceasta lege a fost urmata de multe alte reglementari, dar Legea de protectie a mediului a fost efectiv adoptata abia in 1973.

In prezent sunt in jur de 630 de zone protejate in România, acoperind o suprafata totala de 1.200.000 ha. In afara de acestea exista trei rezervatii ale biosferei, 14 parcuri nationale si 362 rezervatii naturale.

Parcul National Retezat (care a luat fiinta in 1935), Parcul National Rodna (care a luat fiinta in 1990) si Delta Dunarii (rezervatie infiintata in 1938) au fost incluse de UNESCO in cadrul rezervatiilor biosferei, pe lista proprie de monumente ale naturii protejate.
Sursa : www.ici.ro/romania/ro/geografie/protection.html

Protectie si educatie ecologica în Parcul National Retezat!
De la constituire membrii Pro Natura si-au propus sa activeze în domeniul conservarii naturii si mai precis sa desfasoare actiuni de conservare a unor Arii Protejate, care presupun atât activitati concrete, practice, cât si lobby, focalizându-se incepând din 1992 asupra Parcului National Retezat, Rezervatie a Biosferei sub egida UNESCO.

In acest context Pro Natura a demarat in 1992 programul “Protectie si Educatie Ecologica în Parcul National Retezat”, a carui desfasurare s-a asigurat an de an, având ca scop final constituirea unei structuri de management a parcului cu implicarea ONG-urilor. Activitatile organizatiei au vizat aducerea parcului national la un nivel acceptabil pentru practicarea unui turism civilizat si controlat. Astfel, în vara anului 1992 s-au strâns si depozitat, in locuri special amenajate, aproximativ 50 tone deseuri, a caror evacuare s-a finalizat cu sprijinul armatei în 1994. Actiunea a realizat, pe lânga igienizarea totala a zonei alpine necesara practicarii unui turism civilizat si constientizarea turistilor, prin forta exemplului. Începand din anul 1993 s-a realizat controlul respectarii de catre turisti a normelor privind camparea, deseurile proprii, facerea focului, taierea jneapanului, autorizarea venind în 1995 prin numirea custozilor P.N. Retezat (Pro Natura si Salvamont) de catre Comisia Monumentelor Naturii a Academiei Române.

Pe lânga efectuarea unor patrule zilnice de supraveghere s-a realizat informarea si constientizarea turistilor prin discutii, miniconferinte, pliante, sondaje, discutii cu turistii si realizarea de panouri educativ-restrictive. Constientizarea turistilor s-a extins si la publicul larg prin intermediul televiziunii, presei si rubricii saptamânale radiofonice, care au asigurat cresterea de la an la an a sustinatorilor Pro Natura. În 1996, în premiera pentru o zona montana din România, s-a realizat pentru Retezat un sistem de evacuare a deseurilor bazat pe distribuirea de pungi ecologice si amplasarea de containere în locuri special amenajate. Datorita continuitatii programului si a succeselor înregistrate, Pro Natura a castigat încrederea factorilor de decizie (autoritati publice locale, institutii ale statului, agentii guvernamentale, reprezentanti ai sectorului economic), organizatia colaborând si fiind sprijinita de acestia.

Ca rezultat major al colaborarii factorilor implicati, la initiativa Pro Natura si a Directiei Silvice Deva, s-a constituit în 1996, prin ordinul Prefectului Judetului Hunedoara, Comisia Retezat pentru conservarea naturii si dezvoltarea durabila a zonei, care intruneste factorii implicati în conservarea naturii din Parcul National Retezat. De asemenea, in obtinerea de sprijin international pentru constituirea administratiei parcului, un rol hotarâtor l-a avut lobby-ul comun întreprins de Pro Natura si IUCN-Focal Point Romania. Promovarea Parcului National Retezat în rândurile expertilor IUCN a facut ca, în urma vizitarii parcului de catre doi experti IUCN, Retezatul sa fie cuprins în lucrarea "Best practice for Conservation Planning in Rural Areas". Aceasta a facilitat în 1997 luarea în considerare a parcului pentru desfasurarea unui proiect GEF (Global Environmental Facilities) al Bancii Mondiale, in vederea constituirii administratiei parcului.

Anul 1998 a reprezentat pentru Pro Natura o recunoastere a faptului ca în Retezat functioneaza o structura voluntara de protectie, ce vizeaza managementul turistilor prin supravegherea respectarii regulamentului parcului national, educarea, informarea si constientizarea turistilor, functionarea unui sistem de evacuare a deseurilor si lucrari de amenajare locale. În prezent a fost aprobata acordarea a 5.5 mil $ de catre GEF prin Banca Mondiala pentru managementul a trei zone pilot in România, între care si Parcul National Retezat. Pro Natura este implicata în cadrul proiectului GEF pentru constituirea administratiei Parcului National Retezat, iar toate eforturile organizatiei sunt acum canalizate pentru a face din UNESCO Pro Natura un partener viabil pe termen lung pentru managementul Parcului National Retezat. Programul derulat de UNESCO Pro Natura a primit în 1998 premiul Henry Ford European Conservation Award, ca fiind cel mai bun program în domeniul conservarii din România.
Sursa: http://www.pronatura.ro